Cărțile de nonficțiune, în special cele de popularizare a științei au devenit un fenomen editorial. Oamenii sunt în căutare de cărți inteligente, care să îi ajute să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc, care le pun mintea la contribuție și îi fac să vadă lucrurile dintr-o perspectivă nouă.

Faptul că întoarcem spatele poveștilor ușurele și ne orientăm către subiecte mai serioase, mai profunde, nu poate decât să mă bucure, pentru că eu am susținut mereu faptul că nonficțiunea (cărți de filozofie, psihologie, politică etc.) ne poate ajuta să ne înțelegem mai bine pe noi și locul pe care îl ocupăm în lume. Îmi aduc aminte că am descoperit filozofia în liceu, prin intermediul lui Schopenhauer și Nietzsche, iar datorită lor am început să văd lumea cu alți ochi.

Sunt o mulțime de cărți de nonficțiune pe care le recomand, însă pentru articolul acesta am ales 3 cărți despre știință extraordinare. Celebra Originea speciilor, Religie și știință, o carte care explorează legătura dintre aceste 2 discipline și Un punct palid albastru, care ne poartă departe de lumea în care trăim, în cosmos.

📚Un palid punct albastru, Carl Sagan

Un palid punct albastru este o continuare uimitoare a celebrului volum Cosmos. Făcând un periplu prin sistemul nostru solar, prin galaxia Calea Lactee și chiar mai departe, Sagan pune cap la cap o istorie a descoperirilor astronomice, un rezumat cuprinzător al călătoriilor de explorare spațială, și face o trecere în revistă a vieții: de la originile sale acvatice până la viitorul imaginar al umanității, în care, după ce Pământul va fi de mult înghițit de Soare, oamenii se vor stabili pe alte planete, modelându-le peisajul.

Un fir de iarbă este ceva obişnuit pe Pamant; pe Marte va fi un miracol. Descendenții noştri de pe Marte vor cunoaşte valoarea unui petic de verdeață. Iar dacă un fir de iarbă este neprețuit, care este valoarea unei ființe omeneşti?

Pasajele în care Carl Sagan vorbește despre un viitor în care vom coloniza alte planete și despre potențiale forme de viață extraterestre sunt fascinante, mai ales dacă ești pasionat de subiect și m-au dus cu gândul la un serial pe care l-am văzut recent pe Netflix, The Expanse. Cred că este inspirat de lucrările lui Carl Sagan și îl recomand, mai ales pentru fanii SF.

Cred că succesul lui Carl Sagan ca popularizator al știintei se explica prin fascinația molipsitoare pe care o simte în fața universului. Pe lângă asta, omul reușește să explice teorii științifice complicate în termeni ușor de digerat. Iar dacă vreți să aflați mai multe despre univers, stele, galaxii, viața extraterestră și tot ce ține de lumea care ne înconjoară, vă recomand să începeți prin a citi Carl Sagan.

Carl Sagan a fost Profesor de Astronomie și Științe Spațiale și Director al Laboratorului pentru Studii Planetare al Universității Cornell; de asemenea, a fost cofondator și președinte al Planetary Society, cel mai mare grup dedicat științei spațiale din lume. În cadrul NASA, a avut rolul de consultant pentru misiunile spațiale fără echipaj Mariner, Voyager și Viking și s-a ocupat de informarea astronauților în misiunile acestora pe Lună. Documentarul de televiziune distins cu premiul Peabody, Cosmos, a fost vizualizat de peste 500 de milioane de oameni din peste 60 de țări, iar cartea însoțitoare a petrecut șapte săptămâni pe lista de bestselleruri a The New York Times. Autor a 30 de cărți, Sagan a fost distins cu Premiul Pulitzer în 1978, iar romanul său Contact a fost ecranizat într-un celebru film ce o are ca protagonistă pe Jodie Foster.

De ce se numește cartea un palid punct albastru? Pentru că așa se vede pământul din exterior, iar oamenii care l-au văzut pentru prima oară din cosmos au realizat cât este de fragil în vastul univers ce îl înconjoară.

În drumul lor spre Lună și înapoi, astronauții de pe Apollo și-au fotografiat planeta natală. A fost un lucru firesc, dar cu consecințe pe care puțini le-au prevăzut, Pentru prima dată locuitorii Pământului au putut să își vadă lumea din exterior – Pământul în întregime, Pământul ca o splendidă minge alb-albastră în rotație, profilată pe vasta întunecime a spațiului. Imaginile acelea au contribuit la trezirea conștiinței noastre planetare letargice. Ele au oferit dovada incontestabilă că împărțim cu toții aceeași planetă vulnerabilă. Ne-au reamintit ce este important și ce nu.

📝Fragmente

Priviți din nou acel punct. Acolo ne aflăm noi. Este casa noastră. Suntem noi. Pe acesta și-au trăit și își trăiesc viața toți cei pe care-i iubești, toți cei pe care-i știi, toți cei despre care ai auzit și, până la urmă, toate ființele umane care au existat. Acolo se află totalitatea bucuriilor și suferințelor noastre, mii de religii, ideologii și doctrine economice încrezătoare, fiecare vânător și culegător, fiecare erou și laș, fiecare creator și distrugător de civilizație, fiecare rege și țăran, fiecare tânără pereche îndrăgostită, fiecare mamă și tată, copil plin de speranță, inventator și explorator, fiecare moralizator, fiecare politician corupt, fiecare «superstar», fiecare «lider suprem», fiecare sfânt și păcătos din istoria speciei noastre a trăit acolo – pe un fir de praf suspendat într-o rază de soare.

*

S-a spus uneori că astronomia este o experiență care te umple de umilință și îți întăreşte caracterul. Poate că nu există vreo dovadă mai bună a nebuniei vanității umane decât această imagine îndepartată a măruntei noastre lumi. În opinia mea, subliniază responsabilitatea pe care o avem de a ne trata cu mai mare blândețe unul pe celălalt și de a păstra şi iubi palidul punct albastru, singurul cămin pe care îl cunoaştem.

*

Însemnătatea vieților noastre și a fragilei noastre planete este determinată doar de înțelepciunea și de curajul de care dăm dovadă. Noi suntem gardienii sensului vieții.

*

Albastrul unei dimineți senine de mai, sau roșul și portocaliul unui apus de soare pe mare, i-au îndemnat pe oameni la admirație, la poezie și la știință. Indiferent unde locuim pe Pământ, indiferent de limba pe care o vorbim, de obiceiurile noastre sau de politica noastră, cu toții împărțim același cer.

📚Religie și știință, Bertrand Russell

Bertrand Russell, filosof, agnostic, matematician şi renumit militant pentru pace, ne oferă în această carte un scurt dar profund studiu al conflictelor dintre știință și religia tradițională din ultimii patru sute de ani. Examinând episoadele în care descoperirile științei s-au ciocnit cu doctrina creștină sau interpretările biblice ale epocii, de la Galileo și revoluția copernicană până la descoperirile medicale ale anesteziei și vaccinării, Russell explică răsturnările și reevaluările constante ale sistemelor noastre de credință de pe parcursul istoriei.

Bertrand Russell este filosof și matematician englez distins cu Premiul Nobel Pentru Literatură în 1950.

📝Fragmente

Un crez religios diferă de o teorie științifică prin faptul că susține că încorporează un adevăr etern și absolut cert, în timp ce știința este întotdeauna provizorie, așteptând ca mai devreme sau mai târziu să se dovedească necesare modificări în teoriile ei actuale.

*

Studiul științific al corpului uman și al bolilor acestuia a trebuit să lupte cu o multitudine de superstiții susținute de întregul corp al autorității ecleziastice. Boala era uneori o pedeapsă divină pentru păcat, dar de cele mai multe ori era lucrarea demonilor. Putea fi vindecată prin intervenția sfinților fie că aceștia apăreau în formă fizică, fie că se recurgea la relicvele lor sfinte; prin rugăciune și pelerinaj. (…) Nu numai că s-a crezut în mod universal că metodele superstițioase de combatere a bolii sunt eficiente, dar studiul științific al medicinei a fost descurajat puternic. Anatomia era considerată un păcat atât pentru că putea interfera cu învierea trupului, cât și pentru că Biserica se opunea vărsării de sânge. Disecția era interzisă.

📚Originea speciilor, Charles Darwin

În data de 27 decembrie 1831, tânărul naturalist Charles Darwin părăsea portul Plymouth la bordul corabiei Beagle. În următorii cinci ani, Darwin a cercetat plante și animale de pe cuprinsul lumii, adunând o serie de dovezi ce vor culmina într-una dintre cele mai mari descoperiri din istoria omenirii: teoria evoluției prin selecție naturală.

În cartea Originea speciilor, apărută după 28 de ani de la călătoria sa, în 1859, Darwin prezintă descoperirea sa epocală, care avea să schimbe pentru totdeauna felul în care oamenii se văd pe ei înșiși și lumea în care trăiesc. Aici, el demonstrează într-un mod convingător realitatea evoluției, și anume faptul că nu este posibil ca animalele și plantele existente să fi apărut în mod separat, ci trebuie să se fi transformat treptat din strămoși comuni.

Originea speciilor nu numai că a lansat știința biologiei moderne, ci totodată a influențat întreaga gândire literară, filosofică și religioasă. Darwin este considerat una dintre cele mai influente persoane din istorie.

*

 

 

 

Comments

comments