Între anii 1845- 1847, călătorul rătăcit pe malurile lacului Walden, din apropiere de Concord, statul Massachusetts, îl putea întâlni, cu puțin noroc, pe Henry David Thoreau, trăind singuratic și auster într-o colibă rustică, ridicată cu propriile mâini, în mijlocul pădurilor pe atunci neexplorate, ce acopereau colinele Noii Anglii.

  Într-o zi, Henry David Thoreau a decis să își construiască o casă cu propriile mâini și să se retragă acolo pentru o perioadă. A găsit locul, pe malurile lacului Walden, din statul Massachusetts, iar timp de doi ani a locuit acolo, ducând o viață simplă și retrasă. În timpul ăsta, scriitorul a făcut o incursiune în propriul suflet, a scris o carte, Walden, și a învățat cum să trăiască singur, să își construiască un adăpost, și să își procure cele necesare supraviețuirii. Ce a descoperit Henry David Thoreau în urma acestui experiment? Că poți trăi bine și fără luxul pus la dispoziție de societatea modernă, dar mai ales, că te poți descurca singur și că mulțumirea de sine, fericirea și buna-dispoziție țin doar de tine însuți. Să duci o viața simplă, să fii autosuficient, să nu cauți cu disperare compania celorlalți, să te îndrepți către valorile profunde ale vieții (scris, citit, timp petrecut în natură). Să întorci spatele frivolităților și lucrurilor superficiale care ne înrobesc și ne provoacă anxietate.  Cartea lui Henry David Thoreau este scrisă în tonul unui jurnal și povestește experiențele din acești doi

ani, motivele care l-au împins să facă asta, dar și revelațiile pe care le-a avut în tot acest timp. Sună pompos, dar cartea asta te face să te gândești la marile întrebări ale vieții, să îți chestionezi stilul de viață, felul în care îți petreci timpul și scopurile pentru care te lupți zi de zi. Câteva idei de reținut Despre cercul vicios în care trăim: irosim timpul doar cu munca, pentru a acumula lucruri materiale, uitând să ne bucurăm cu adevărat de viață Cei mai mulți oameni, din cauza ignoranței și a greșelii, sunt atât de preocupați cu pretinsele griji și muncile inutil de grele ale vieții, încât fructele ei cele mai bune nu pot fi culese de ei. Degetele lor, din cauza trudei excesive, sunt prea neîndemânatice și tremură prea mult. De fapt, muncitorul…

Câteva idei practice de reținut și de rumegat de la Seneca.

Irvin Yalom pomenea de consilierea filozofică în cărțile sale și mi-am dat seama că, fără să vreau, asta am făcut în ultima vreme. Mi-am găsit alinarea în cărțile de filozofie și am dat peste o mulțime de idei care mă inspiră, mă încurajează și mă fac să fiu un om mai bun. :)  Țelul năzuințelor tale, și anume, lipsa oricărei frământări este frumos, măreț și apropiat de zei. Vom căuta deci să aflăm în ce chip sufletul poate urma un drum neted și prielnic și anume cum poate fi el îngăduitor cu sine

însuși și cum să se contemple cu plăcere. Această plăcere să nu se sfârșească nicicând: sufletul să se afle necontenit într-o stare blândă, fără să se aprindă vreodată și fără să deznădăjduiască. Aceasta va fi adevărata liniște. Să căutăm în jurul nostru calea spre acest țel. Ești nevătămat nu dacă nu primești lovituri, ci dacă ele nu…

Urmăresc blogul lui Seth Godin de ceva vreme, iar dacă ești interesat de marketing și de zona online, blogul și cărțile sale sunt potrivite pentru tine.

La început a fost povestea. Oamenii au început să-și spună povești înaintea marketingului, înaintea cărucioarelor de cumpărături și cu mult înaintea reclamelor televizate. Noi, oamenii, am observat din vechime diverse lucruri. Am observat că soarele răsare în fiecare dimineață, așa că am inventat o poveste despre Helios și carul său de foc. (...) Poveștile ne ajută să înțelegem lumea mai ușor. Poveștile sunt singura metodă cunoscută de diseminare a ideilor. Marketerii nu au inventat poveștile, ci doar le-au perfecționat.  Toți marketerii spun povești, Seth Godin Urmăresc blogul lui Seth Godin de ceva vreme, iar dacă ești interesat de marketing și de zona online, blogul și cărțile sale sunt potrivite pentru tine. Toți marketerii spun povești este o carte care te învață cum poți spune o poveste astfel încât să captivezi publicul și să îți vinzi produsul/ideea. Toți marketerii de succes spun povești pentru că acestea sunt cerute insistent de clienți. Aceștia sunt obișnuiți să își spună povești lor înșile, precum și unii altora, așa că este firesc să cumpărăm lucruri de la cineva care ne spune o poveste. Oamenii nu pot face față adevărului. Cum sunt poveștile grozave? Conțin

o promisiune. Sunt crezute. Sunt subtile. Se derulează rapid. Apelează la simțuri. Vizează grupuri. Nu se contrazic. Corespund viziunii noastre despre lume. La fel ca în biologia evoluționistă, jocul se schimbă mereu. Paradoxul evoluționist numit 'blestemul Reginei de Cupă' spune că ceea ce a dat rezultate ieri are puține șanse să dea rezultate și astăzi. Când Alice juca șah în Țara Minunilor, Regina de Cupă schimba jocul la fiecare mutare. Același lucru se întâmplă în Țara Minunilor marketingului. Un competitor face o schimbare și, deodată, întregul peisaj competițional este diferit.  Marketingul reușește atunci când suficient de mulți oameni cu viziuni similare asupra lumii se unesc într-un fel care le permite marketerilor să ajungă la ei într-un mod eficient. (...) Oamenii se adună în grupuri cu viziuni comune asupra lumii, iar sarcina ta este…

„Arta de a trăi este mai asemănătoare cu arta luptelor decât cu cea a dansului, prin faptul că trebuie să stai bine pe picioare, fără să cazi și pregătit pentru tot ceea ce ți se ivește în cale, chiar neprevăzut.”

sursa foto: ryanholiday.net

Să spunem că ai un grup de 20 de prieteni, fiecare cu viața, cunoștințele, pasiunile și experiențele sale. Dintre toți acești prieteni, ai unul care se diferențiază net de restul, fiind (aproape) atotcunoscător, matur, echilibrat, de succes, plin de compasiune și gata să-ți fie alături oricând, mai ales la greu. Din acest grup, la care dintre prietenii tăi apelezi atunci când ai ceva pe suflet? Înlocuiește acest prieten atotcunoscător cu o carte de filozofie stoică: Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși. Adresează-te cărții așa cum te adresezi unui prieten, atunci când grijile și întrebările te năpădesc. Pune-i întrebări: Cum să comunic mai eficient cu cei din jur? Care sunt aspirațiile mele și cum să le îndeplinesc? Ce este iubirea și cum o pot obține? Odată ce am obținut-o, cum să o păstrez? Banii și faima aduc fericirea? Iar lista întrebărilor poate continua la nesfârșit. Vei primi răspunsuri, vei primi consolare și îndrumare. Principalul rol al filozofiei este de a răspunde durerii din sufletul nostru, doar că majoritatea dintre noi am uitat asta și o privim ca pe o disciplină pompoasă, deloc accesibilă sau pragmatică. Percepția despre filozofie nu

a fost însă întotdeauna așa. La începuturile acestei discipline, în Roma și Grecia antică, filozofia era văzută drept terapie pentru suflet, o unealtă practică ce te ajuta să te cunoști și să trăiești împăcat cu tine însuți și cu viața ta. Filozofii de atunci, precum Epicur, Platon, Seneca, Marcus Aurelius, erau interesați de viața de zi cu zi și de dezvoltarea personală. Această atitudine a continuat până în secolul XIX, cu filozofi precum Montaigne, Schopenhauer, Nietzsche, apoi, în secolul XX, s-a produs o schimbare. Filozofia a încetat să mai fie un prieten de nădejde la care apelăm în viața de zi cu zi, și a devenit prea academică, prea desprinsă de realitate. Lucrurile interesante despre cum să trăim, cum lucrează mințile noastre, cum să comunicăm, au început să fie discutate cu precădere…