Diane Haeger, Curtezana, sau cartea de lift

ImagineM-am uitat dupa ceva recenzii pentru Curtezana, Diane Haeger, fara succes. Am gasit ceva bloguri in care niste domnisoare suspinau dupa carte, dupa dragostea celor doi, cartea fiind ‘a page turner’ in opinia lor. Eu eram curioasa de niste pareri avizate, pana la urma m-am  plictisit si am zis ca oricum nu mai conteaza, mi-am format deja o parere.

Cartea am citit-o in doua seri desi are cam 800 de pagini. Si asta nu inseamna ca m-am topit de placere citind, ci mai degraba ca se citeste usor. Si cand spun ca o carte se citeste usor, adica nu-mi pune mintea la contributie cu nimic, nu e de bine.

Ca sa intelegeti mai bine cam unde plasez eu cartea, o sa va spun o scurta istorie din anii mei de studentie la Litere.

Aveam o tanti simpatica la universitate, doamna din lift. Job-ul ei era sa stea in lift 8 ore pe zi, sa te intrebe la ce etaj urci si sa apese butonul pe numarul respectiv. Pentru ca se plictisea teribil,  in fiecare zi a celor 3 ani de facultate si a unui an de master, o vedeam pe tanti din lift citind romane siropoase, de genul Sandra Brown  si Danielle Steel. Asa ca atat noi, studentii, cat si profesorii am inceput sa folosim o denumire pentru genul acesta de carti: ‘carte de lift’.

Cam asa sta treaba cu aceasta carte: este o carte de lift.

Are ceva pasaje dragute cartea, ii acord circumstante atenuante, sa zicem ca mai popularizeaza istoria, mai afla unul si altul de Diane Poitiers, despre istoria vietii private la curtea regelui Frantei and so on. Dar cam atat. Scenele erotice sunt desprinse fix dintr-un roman de Sandra Brown, iar eu nu sunt o persoana puritana, citesc orice, dar felul de a le descrie mi se par uzate, cliseice.

Subiectul e cam asa: iubirea interzisa dintre viitorul rege al Frantei, Henric si Diane de Poitiers, care in timpul domniei lui ajunge sa fie una dintre cele mai influente femei din Franta.

Eu cred ca subiectul unei carti este mai putin important decat stilul de a scrie. Un scriitor e bun atata vreme cat stie cum sa dezvaluie firul actiunii intr-un mod original. Pentru ca e greu sa reinventam roata, asta e clar, subiectele sunt reciclabile, ce face diferenta intre o carte buna si una mediocra este stilul autorului. Daca se pierde in expresii standard, descrieri plictisitoare…m-a pierdut.

Ca sa fiu in ton cu cartea, va pun si poze de la Castel Cantacuzino, unde am fost…domnisoara de onoare, nu curtezana 😀

Pana la urmatoarea carte,

Va pup

ImagineImagine

Comments

comments

1 comment

  1. corina - August 29, 2013 12:51 pm

    Buna,

    Adevarat.. nu este o capodopera literara..! Eu le spun carti de duminica! Am citi-o in vacanta.. si sincer.. pentru plaja este perfecta.. ! si mi-a placut! creierul nostru chiar are nevoie de o pauza! :)..
    Merci,

    Corina

    PS. are 656 pg

    Reply

Have your say