Chick lit is a genre fiction which addresses issues of modern womanhood, often humorously and lightheartedly.
Dintotdeauna m-au plictisit articolele sau lucrările fără substanţă în care un scriitor sau o carte sunt descrise plat: este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori, o carte reprezentativă pentru literatură, etc. Şi mai ales când vorbesc despre scriitori dragi mie, cum este cazul lui Jane Austen. Jane nu este doar o ‘’scriitoare realistă din perioada pre-victoriană’’, ci este o săgetătoare amuzantă, ironică, precum şi singura scriitoare care a oferit o ’’voce’’ femeilor din acea vreme, care a avut curajul să ironizeze societatea în care trăia şi implicit, poziţia femeii în societate. Femeii, care avea pe atunci, un singur scop în viaţă: să facă un mariaj cât mai bun (a se inţelege cu un domn înstărit) şi cât mai repede cu putinţă. Nu putem vorbi de Jane Austen fără să menţionăm Mândrie şi Prejudecată, iar poziţia femeii în societate este conturată clar din primul citat al cărţii, de unde transpare disperarea familiilor de a încheia mariaje cât mai bune pentru fiicele lor: ‘’It is a truth universally acknowledged, that a single man in possession of a good fortune, must be in want of a wife.’’
Mândrie şi Prejudecată este o carte savuroasă, un fel de chick lit al vremurilor trecute, iar Jane o precursoare a lui Sophie Kinsella, Catherine Weinberger sau Helen Fielding (care dealtfel s-a şi inspirat din relaţia Mr. Darcy- Elizabeth Bennet în crearea cuplului Bridget Jones- Darcy). Elizabeth Bennet, protagonista romanului, este un personaj delicios: amuzantă, ironică, deşteaptă, este o plăcere să citeşti replicile ei şi să urmăreşti interacţiunea cu celelalte personaje. Şi este uimitoare dacă ne gândim la vremea la care cartea a fost scrisă: în 1797 a terminat prima variantă a romanului, vreme la care Jane avea doar 21 de ani.
Important este că până la Jane Austen, personajele feminine nu erau conturate în literatură, nu aveau o voce. Şi apare Elizabeth Bennet, inteligentă, încăpăţânată, cu idei clar conturate despre iubire, căsnicie, bărbaţi şi aşa mai departe. Mai jos o mostră:
”Elizabeth Bennet: I wonder who first discovered the power of poetry in driving away love?
Mr. Darcy: I thought that poetry was the food of love.
Elizabeth: Of a fine, stout love, it may. But if it is only a vague inclination ,I’m convinced one poor sonnet will kill it stone dead.
Operele lui Jane nu au fost primite bine de către criticii secolului nouăsprezece, din cauza neconformării la rigorile literaturii romantice şi victoriene, opera ei fiind apreciată la adevărata valoare abia în secolul 20, când importanţi critici literari au început să scrie despre romanele ei.
Datorită farmecului atemporal al subiectelor ei, inteligenţei şi ironiei stilului ei, operele sale nu s-au demodat niciodată şi încă de-atunci continuă să fie tipărite, adaptate pentru scenă sau film. Dintre toate ecranizările inspirate de cărtile lui Jane Austen, recomand cunoscuta serie BBC, cu minunatul Colin Firth în rolul principal, dar şi Clueless (1995), versiunea modernă a ’’Emmei’’, unde acţiunea este transpusă pe tărâm american, în cartierul cu celebrul cod 90210. Filmul inspirat de viaţa autoarei, Becoming Jane, precum şi The Jane Austen Book Club trebuie văzute de asemenea.
Vă las cu două din citatele mele favorite din Mândrie şi prejudecată
”A lady’s imagination is very rapid; it jumps from admiration to love, from love to matrimony in a moment.”
’’Mrs. Bennet: Have you no consideration for my poor nerves?
Mr. Bennet: You mistake me, my dear. I have the utmost respect for your nerves. They’ve been my constant companion these twenty years.’’
