Locul magic pentru introspecție și creativitate: cabana din pădure

The starting point of discovering who you are, your gifts, your talents, your dreams, is being comfortable with yourself. Spend time alone. Write in a journal. Take long walks in the woods. Robin S. Sharma

Sursă foto: Tumblr

De când a început anul, am fost atrasă de memorii și jurnale ale scriitorilor, fiind interesată de procesul de creație. Jurnalul lui Mihail Sebastian este extraordinar, mai ales dacă flirtezi cu scrisul, găsești multe lucruri utile acolo despre procesul de scriere. A Memoir of the Craft, a lui Stephen King, a fost o surpriză foarte plăcută. Aici, scriitorul povestește despre tehnicile de scris pe care le folosește, dar, cel mai interesant, cartea este presărată cu amintiri despre primele sale scrieri, greutățile prin care a trecut precum și tactici la care recurge atunci când se blochează.

Ce au în comun Stephen King și Mihail Sebastian?

Amândoi vorbeau de nevoia a te retrage din lume pentru o perioadă, atunci când scrii, când creezi ceva. Pentru ca inspirația să vină, pentru ca vorbele să curgă de la sine, ai nevoie de liniște și solitudine. Mihail Sebastian spunea în jurnalul său că agitația din București îl împiedică să scrie și cel mai bine se concentrează pe scris la munte. De fapt, evada acolo de câte ori putea.

Dar ce e deprimant la București sunt telefoanele, ieșirile în oraș, premierele de teatru, invitațiile. În prima zi, mi se părea- în comparație cu viața mea simplă de la Predeal- că intru într-o mare casă cu nebuni. (Mihail Sebastian, Jurnal)

Stephen King explică în  A Memoir of the Craft că pauzele fac bine, trebuie să îți odihnești mintea pentru a putea crea. Evident, nu poți scrie doar la munte, într-o cabană izolată, dacă trăiești la oraș. Însă o escapadă din când în când te ajută mult să-ți aerisești mintea. Te vei întoarce învigorat și de ce nu, plin de idei. 🙂

Sursă foto: Tumblr

Am citit acum ceva vreme un roman al lui T. Coraghessan Boyle, East is East, unde acesta descrie o colonie de scriitori. Mi s-a părut poetică, exact tipul de boemie la care parcă m-aș preta. Fiecare membru al coloniei are la dispoziție o cabină mică și cochetă în pădure, unde își petrece ziua scriind. La prânz, un chelner îi lasă la ușă o tavă cu prânzul. În liniște, pentru a nu deranja transa creativă a potențialului viitor Hemingway sau Shakespeare. Seara, toată lumea se adună pentru cină și conversații intoxicante cu ceilalți scriitori. Mai târziu, se aduce vinul, lumea se așează în jurul focului și fiecare citește ceea ce a scris, primind feedback. Pentru mine, ăsta sună ca un mediu încântător pentru a crea. Un fel de tărâm al făgăduinței pentru scriitori.

Sursă photo: Pinterest

Sursă photo: Pinterest

Sursă photo: Pinterest

 

 

 

Comments

comments

1 comment

  1. Diana - March 8, 2018 9:45 pm

    Ador sa scriu și am aceeași părere: cuvintele vin de la sine, iar inspirația e mereu acolo unde e liniște și solitudine.

    Reply

Have your say