Maestrul fricii și al condeiului: George Arion

„Maestrul fricii” este cartea perfectă pentru pasionații de mister, dar nu numai: Andrei Mladin, eroul cărții, este amuzant, simpatic și smart. Îți spun sigur că vei lua cartea în mână și nu o vei mai lăsa până la final.

Am trăit în ficțiuni o mare parte din viață, cunoscând întâmplări uimitoare și personaje memorabile. Oricine a citit mult a avut șansa de a descinde în universuri paralele cu al nostru. Numai lectura îngăduie privilegiul de a colinda pe alte tărâmuri, inaccesibile celor fără dragoste de carte. Or fi existând și universuri paralele despre care ne vorbește Stephen Hawking, dar încă n-avem mijloace să le cunoaștem. Doar cele din cărți ne sunt la îndemână.

George Arion în Maestrul fricii

foto: Luisa Ene

Despre George Arion am scris în nenumărate rânduri pe blog, este unul dintre autorii români contemporani preferați. Nu degeaba Jean Harris l-a denumit un autor iconic al policier-ului românesc.

George Arion nu se dezminte nici în Maestrul fricii: același ritm antrenant cu care ne-a obișnuit, aceeași acțiune care începe în forță și te face să nu te mai oprești din citit.

Jurnalistul Andrei Mladin e în pom! Și la propriu, și la figurat.

La propriu – pentru că s-a mutat într-o căsuță de lemn instalată într-un copac. Astfel protestează împotriva celor care nu-i acordă despăgubiri pentru o proprietate abuziv confiscată.

La figurat – pentru că e amenințat din pricina unor texte publicate în publicația Flacăra. Confesiunile obținute de la un torționar muribund îi sporesc și ele necazurile. Ca și însemnările incendiare despre evenimentele din Piața Tianamen din iunie 1989, descoperite întâmplător într-un caiet.

O casă bântuită de fantome mai adaugă o enigmă la cele cu care deja se confruntă.

Doar o motociclistă cu un ochi căprui și altul negru îi mai înseninează viața.

Și, desigur, umorul la care nu renunță nici în cele mai grele împrejurări.

Fragmente

Unui om singur îi trebuie spațiu mai mult dacă are o bibliotecă de mii de volume.

-*-

Dacă vorbiți cu mine, trebuie să vă adresați cu „dumneavoastră”. Pe mine nu mă tutuiesc decât cei care au citit măcar cât am scris eu.

-*-

Înaintând în vârstă, ocupă tot mai mult loc în peisaj, dar nu poate renunța la ciorbe și coaste de porc. După cum susține, vrea ca atunci când o să dispară să lase un gol imens în urma lui. Îmi și închipui ce vuiet va face aerul năvălit în spațiul pe care l-a ocupat.

-*-

Am trăit în ficțiuni o mare parte din viață, cunoscând întâmplări uimitoare și personaje memorabile. Oricine a citit mult a avut șansa de a descinde în universuri paralele cu al nostru. Numai lectura îngăduie privilegiul de a colinda pe alte tărâmuri, inaccesibile celor fără dragoste de carte. Or fi existând și universuri paralele despre care ne vorbește Stephen Hawking, dar încă n-avem mijloace să le cunoaștem. Doar cele din cărți ne sunt la îndemână.

-*-

Dacă doriți să aflați mai multe despre George Arion și cărțile sale, citiți interviul pe care mi l-a acordat, sau intrați pe site-ul editurii sale, Crime Scene Press.

George Arion: Trebuie să citești cât mai mult.

Comments

comments

Have your say