Pasiunea mea pentru Tolstoi merge până la infinit & înapoi și am încercat să aflu cât mai multe lucruri despre OMUL Tolstoi, nu doar despre el în ipostaza de SCRIITOR.

foto: Luisa Ene

Am dat peste o carte cu bârfe despre marii scriitori. Cartea Intelectualii, Paul Johnson, ne arată ce reprezintă marile personalități dincolo de imaginea onorabilă pe care o oferă lumii. Autorul, jurnalist de notorietate din lumea anglo-saxonă, analizează viețile unor mari oameni, precum Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Russel sau Sartre. Mă opresc asupra lui Tolstoi și enumăr câteva observații și lucruri interesante pe care le-am aflat din această carte. Ce trăsături de caracter ies la iveală citind jurnalul lui Tolstoi? Ce credeau prietenii și familia despre el? Anul trecut am citit jurnalul său, despre care am scris aici și aici, iar acum am găsit o carte genială, despre mari scriitori și gânditori care au influențat lumea. Printre ei și feblețea mea, marele Tolstoi. Cartea Intelectualii, Paul Johnson, ne arată ce reprezintă marile personalități dincolo de imaginea onorabilă pe care o oferă lumii. Autorul, jurnalist de notorietate din lumea anglo-saxonă, analizează viețile unor mari oameni, precum Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Russel sau Sartre. Mă opresc asupra lui Tolstoi și enumăr câteva observații și lucruri interesante pe care le-am aflat din această

carte. -*- Tolstoi suferea de grandomanie Jurnalele sale indică faptul că, pe vremea când era un tânăr de douăzeci și cinci de ani, era deja conștient de puterea sa specială și de un destin moral imperativ. Am citit astăzi o lucrare despre caracterizarea literară a geniului și asta a trezit în mine convingerea că sunt un om remarcabil în privința capacității și a dorinței de a munci. Nu am întâlnit încă nici măcar un singur om care să fie la fel de bun ca mine din punct de vedere moral. Îi era milă de personajele sale  De fiecare dată când citesc despre un personaj cu destin tragic, mă gândesc ce a fost în sufletul autorului când a scris. Pentru că, atunci când gândești destinul unui personaj, ești ca un mic Dumnezeu. Te joci cu vieți. Te atașezi de personaje,…

Îmbinând utilul cu plăcutul, vei scăpa de tendința de a cataloga ”lecțiile” de engleză ca pe o corvoadă. Nu trebuie să aloci foarte mult timp pentru lecții de engleză, trebuie doar să știi cum să-ți îmbini activitățile zilnice cu învățatul.

sursa: Tumblr

What we learn with pleasure we never forget. (Alfred Mercier) Dictonul după care mă ghidez în viață și în majoritatea activităților este A little bit each day goes a long way. Nu cred în transformările peste noapte (chiar și cele care par așa sunt de fapt rezultatul muncii continue, susținute), nici în îngrășatul porcului în ultima zi. Și de fiecare dată când m-am abătut de la acest motto al meu, rezultatele au fost mediocre. Orice schimbare vrei să faci, fie că e vorba de slăbit, învățat o limba străină, produs mai mulți bani etc. necesită perseverență - eforturi zilnice. Perseverența, răbdarea, efortul susținut, crearea unor obiceiuri de viață inteligente și productive duc la succes. Mulți oameni se blochează când învață o limbă străină din trei motive: - învață în salturi, în calupuri mari: trag tare o perioadă, apoi nu mai fac nimic. Asta se întâmplă pentru că se înhamă la prea mult din start. Secretul este să îți setezi task-uri zilnice, mici, pe care să le crești/ completezi progresiv. Dacă începi cu prea mult ajungi să te simți copleșit, să nu mai faci față volumului și să renunți.

Voi explica în acest articol ce activități zilnice (care nu-ți consumă mult timp) poți face pentru a scrie/vorbi mai bine în limba engleză. - privesc învățarea unei limbi străine ca fiind ceva anost, plictisitor, sau ca pe o povară. Îți voi arăta cum îți poți schimba perspectiva asupra învățatului, astfel încât să devină ceva plăcut. - nu își creează obiceiuri: învățatul trebuie să devină un obicei zilnic, la fel ca spălatul pe dinți, dacă vrei să obții rezultate bune. Spuneam într-un articol anterior că există o mulțime de lucruri plăcute pe care le poți face pentru a-ți îmbunătăți nivelul de engleză, care nu-ți consumă mult timp. Nu trebuie să aloci foarte mult timp pentru lecții de engleză, trebuie doar să știi cum să-ți îmbini activitățile zilnice cu învățatul. Primul lucru pe care îl poți…

'Babbit' te face să te rușinezi de superficialitatea ta și să reconsideri lucrurile pe care le consideri importante.

foto: Luisa Ene

Dar ce-ți închipui tu? Crezi c-am fost aduși pe lume ca să petrecem și- cum se spune? - să ne odihnim pe laurii fericirii? Îți închipui că omul nu este făcut decât pentru a fi fericit? De ce nu? E drept că n-am găsit nici un individ care să știe exact pentru ce dracu a fost făcut omul! Babbit, Sinclair Lewis A venit toamna, acoperă-mi inima cu o carte. Cu Babbit, de exemplu. :) Până în 1930, nici un american nu câștigase premiul Nobel pentru literatură, dar lucrurile s-au schimbat în toamna acelui an, pentru că Sinclair Lewis a câștigat Nobelul. Circula pe-atunci o anecdotă, cum că europenii îi urăsc pe americani, de-aia nu le oferă premiul Nobel, iar acum l-au oferit, în sfârșit, unui scriitor care critică societatea americană. Ha! Citind Babbit, se înțelege foarte ușor cum de s-a ajuns la gluma asta: scriitorul nu slăbește cultura americană deloc, fiecare personaj al său fiind ironizat și ”amendat” pentru obiceiurile sale. Societatea americană este expusă în toată splendoarea superficialității sale. Despre ce este vorba Dacă ați citit Marele Gatsby, puteți intui subiectul acestei cărți: personaj care își

depășește condiția, dar este nefericit, snobism, cultura de ochii lumii, superficialitate, America în perioada Jazz Age ( anii 1920) etc. Mi se pare însă că Babbit este un roman mult mai bun, mai profund, mai dezvoltat și mai ironic decât Gatsby. Îl mai asemăn mult și cu stilul lui Caragiale: ironie, replici memorabile, prostie cât cuprinde, vocea critică a naratorului, situații absurde care devin comice... prin urmare, dacă vă plac piesele lui Caragiale, veți aprecia din plin acest roman. Cui i se potrivește acest roman Oamenilor sătui de superficialitatea societății în care trăiesc, dispuși să râdă puțin de asta, să facă haz de necaz și să se recunoască (puțin rușinați dealtfel) în unele descrieri mai puțin măgulitoare. Câteva lucruri interesante în Babbit Lucrul care mă uimește de fiecare dată când citesc un roman scris cu mult timp…