Deși toată lumea o știe acum datorită seriei „Prietena mea genială”, Elena Ferrante a scris o mulțime de romane bune. „Zilele regăsirii mele” mi-a plăcut mult, deși este o carte puțin tristă. Însă are ceva care se găsește și la „Prietena mea genială”: forța și emoția cu care scrie. Mai multe despre asta, în articol.

Elena Ferrante scrie cu luciditate, onestitate și simplitate. Accentul cade pe sinceritatea ei, pentru că îmi pare că ea dă glas multor gânduri care ne macină, fără însă a cădea în păcatul de a melodramatiza sau exagera. Lucrurile sunt cum sunt, iar ea le prezintă uneori violent, alteori cu blândețe, dar întotdeauna îți lasă impresia că prezintă lucrurile în mod realist. Când eram mică, pe la doisprezece- treisprezece ani, eram absolut convinsă că o carte bună trebuie să aibă un bărbat drept erou și

lucrul ăsta mă întrista foarte tare. Dar după vreo doi ani, faza aceea s-a încheiat. La cincisprezece ani am început să scriu povești despre fete curajoase aflate în situații dificile. Însă am rămas cu convingerea, e adevărat, tot mai accentuată, că cei mai mari povestitori sunt bărbații și că, dacă vrei să scrii, trebuie să înveți să povestești ca ei. Elena Ferante Zilele regăsirii mele are…

În secolul de aur filozoful Pascal, constatând că nu poate demonstra existența lui Dumnezeu, a propus un pariu. Printre milioane de incertitudini, afirma că am avea mai mult de câștigat crezând în Dumnezeu și respectându-l decât necrezând. Îmi zic că la fel este și în cazul iubirii. Să pariem deci pe ea. Să o facem să existe. Iată provocarea mea. Iubirea mă interesează mai mult decât seducția, decât plăcerea, ba chiar și decât fericirea.   

Într-un interviu din Adevărul, Éric-Emmanuel Schmitt spunea că prin literatură, ne explorăm complexitatea și exact asta face el în Elixirul dragostei: explorează complexitatea dragostei. Cred că este una dintre cărțile despre dragoste și relații care surprinde cel mai bine contradicțiile și paradoxurile sentimentelor omenești. Citind această carte, nu ai cum să nu pui sub semnul întrebării perspectiva ta asupra dragostei, prejudecățile pe care le ai în privința relațiilor, ba mai mult, cred că personajele cărții răspund, fără să vrea, anumitor frământări pe care toți le avem. Câteva întrebări la care te face să te gândești lectura acestei cărți; întrebări care sper că vă vor deschide apetitul să citiți Elixirul dragostei. Este superbă și se citește foarte ușor și rapid; am citit cartea într-o după-amiază de duminică liniștită. Poate exista prietenie între doi foști îndrăgostiți? Adam, orice concesie mă costă. Prietenia după dragoste m-ar umili. Nu mă tentează  să reamenajez o imensă pasiune într-o mică garsonieră cordială, prefer pur și simplu să mă trezesc în stradă.  Louise, Louise, Louise, sălbatica mea, apucata mea, ce te mai cabrezi! Vasăzică, totul sau nimic, da? (...) Oi fi având tu gustul absolutului, dar idealismul ăsta duce la nefericire. Exigențele tale îți vor hrăni frustrarea. (...) Dacă ceea ce trăiești trebuie să fie perfect, exhaustiv

și exclusiv în același timp, mai bine renunți să mai trăiești. Nici o relație nu se va ridica la nivelul aspirațiilor tale. Vei atinge iubirea visată, niciodată iubirea adevărată.  Sfârșitul unei relații poate fi benefic pentru noi, în ciuda durerii pe care o implică? Pe cât m-a înnebunit eșecul nostru, pe atât mă liniștește îndepărtarea de tine. Cu cât legătura este mai puternică, cu atât mai plăcută este sfâșierea ei. Binefacerile rupturilor sunt subestimate. (...) În clipa de față, trebuie să-ți mărturisesc, mă simt extrem de liniștită. În sfârșit singură. Și fericită în sfârșit.  Putem pune semnul egal între dragoste și sex?  Bărbații fac dragoste pentru plăcere, nu pentru a spune că iubesc. Când mă duceam să mă întâlnesc cu amantele…

Cele 8 femei care își deapănă povestea în 'Cea mai frumoasă carte' din lume dau glas unor neliniști cu care multe dintre noi ne-am confruntat la un moment dat. Eu am rămas cu câte o lecție de viață din fiecare poveste în parte.

foto: Luisa Ene

Cea mai frumoasă carte din lume este prima carte de Eric- Emmanuel Schmitt pe care o citesc. Nu știu cum se face că până acum nu am citit nimic de el... deși am auzit numai de bine. Acum înțeleg de ce, cărțile lui, pe lângă faptul că te țin în priză, sunt pline de emoție. Cea mai frumoasă carte din lume spune povestea a 8 femei care sunt în căutarea fericirii și a iubirii. Întrebat cum este să se pună în pielea unei femei, Eric- Emmanuel Schmitt spune că personajele

feminine mă interesează infinit mai mult decât cele masculine: femeile se dovedesc mai complexe, viaţa lor presupune mai multe constrângeri decât a bărbaţilor, mai ales când trăiesc într-o societate creată de bărbaţi pentru bărbaţi. Mă simt mai subtil şi mai inteligent când mă pun în pielea unei femei.  💡Stereotipurile ne ajută în unele situații, însă trebuie să ne păstrăm mintea deschisă dacă…