Când eram în școala generală și petreceam veri toride lucrând ore în șir la exerciții de matematică din trei culegeri diferite, nu concepeam să învăț pentru „științe” din alt motiv decât acela de a-mi menține media ridicată. La capătul orelor chinuitoare mă aștepta lumina de la capătul tunelului, linia de finish a maratonului, cel mai bun liceu din Timișoara. Dacă mi-ar fi spus cineva că peste niște ani voi citi cărți de știință cu la fel de multă pasiune precum citesc romanele polițiste, aș fi crezut că așa ceva nu este posibil. Ce s-a schimbat între timp?
Odată cu trecerea anilor, am căutat să înțeleg cum funcționează lumea, de unde au apărut oamenii, ce se află în univers în afară de noi și mi-am dat seama că răspunsul îl găsesc mai degrabă în cărțile de știință decât în cele de literatură. În continuare, științele umaniste rămân preferatele mele, însă nu pot să nu mă înclin în fața științelor exacte și al oamenilor de știință care au făcut posibil acest moment și mod de comunicare, în care scriu un articol pe blog, iar voi îl citiți.
Cărțile de știință m-au făcut să văd viața și lumea într-un context mai amplu și mi-au oferit revelații neașteptate, pornind de la subiecte aride precum atomul, de exemplu. Și voi rescrie aici un paragraf, în cazul în care nu mă credeți pe cuvânt.
Fiecare atom din corpul tău a făcut parte cândva din stele, din milioane de organisme, în drumul său de a deveni tu. Fiecare dintre noi este compus din miliarde și miliarde de atomi care sunt reciclați la moartea noastră. Gândiți-vă că anumiți atomi care ne compun au fost parte din Shakespeare, Budha, Beethoven sau oricare figură istorică ce vă vine în minte.
A Short History of Nearly Everything, Bill Bryson
Lăsând la o parte de zecile de lucruri care-ți trec prin cap citind un astfel de paragraf, datorită acestui gen de text am găsit poezia care stătea ascunsă în paginile științelor exacte.
Vă recomand 3 cărți de popularizare a științei și vă promit că sunt la fel de captivante și palpitante precum un film sau un roman bun.
📚Origini, Cum a modelat Pământul istoria omenirii, Lewis Dartnell, editura Litera, 351 pagini
Cartea Origini explorează modul în care am fost creați de Pământ, pentru că fiecare dintre noi este făcut la propriu din pământ, ca toate formele de viață de pe planetă. Apa din corpul tău s-a revărsat odinioară în Nil, s-a transformat în ploaie musonică și a căzut asupra Indiei, apoi a făcut vârtejuri în Pacific. Carbonul din moleculele celulelor tale a fost extras din atmosferă de plantele pe care le consumi. Sarea din lacrimile și transpirația ta, calciul din oasele tale, fierul din sângele tău, toate au fost produse din rocile din scoarța Pământului, iar sulful din moleculele proteice ale părului și mușchilor tăi s-a revărsat din vulcani. Pământul ne-a dăruit și materia primă pe care am extras-o, am prelucrat-o și am transformat-o în uneltele și în tehnologiile noastre, de la topoarele de mână din Epoca Pietrei la computerele de azi.
Lewis Dartnel cercetează Pământul pe o durată de timp uluitoare, arătându-ne că lumea nu a arătat întotdeauna așa și, chiar dacă oceanele și continentele își schimbă poziția în intervale de timp lente din punct de vedere geologic, vechile suprafețe ale Pământului ne-au influențat foarte mult istoria. Acesta analizează natura schimbătoare a Pământului și evoluția vieții de pe planetă din ultimele câteva miliarde de ani; evoluția omului de la strămoșii noștri, primatele, în ultimele cinci milioane de ani; evoluția aptitudinilor umane și răspândirea în întreaga lume, în ultimele sute de mii de ani; progresul civilizației în ultimii zece mii de ani; cele mai recente tendințe ale comerțului, industrializării și globalizării din ultimul mileniu; și, în cele din urmă, modul în care am ajuns să înțelegem această minunată istorie a originii în ultimul secol.
Lewis Ryan Dartnell este autor, prezentator de programe științifice la radio și la televiziune și profesor de științele comunicării la Universitatea Westminster.
Fragmente
Acest relief divers, care varia mult, atât în spațiu, cât și în timp, a fost leagănul evoluției hominizilor, din care a apărut o maimuță goală și prietenoasă, suficient de inteligentă cât să ajungă să își cunoască originile. Caracteristicile speciei Homo Sapiens – inteligența, limbajul, folosirea uneltelor, cunoștințele sociale și comportamentul de cooperare, care ne-au permis să dezvoltăm agricultura, să locuim în orașe și să creăm civilizații- sunt consecințele ale acestei variabilități climatice extreme din Valea Marelui Rift. Ca toate speciile, suntem produsul mediului nostru: suntem o specie de maimuțe născute din schimbările climatice și tectonice ale Africii de Est.
În prezent, trecem printr-o perioadă interglaciară, cu condiții climatice relativ calde, calote de gheață care se topesc. Fiecare perioadă interglaciară, cum este actualul Holocen în care am intrat acum 11.700 de ani, nu este altceva decât o scurtă pauză termică, înainte ca clima să plonjeze într-un nou episod geros. Înghețurile durează, în medie, 80.000 de ani, iar răgazurile interglaciare, doar aproximativ 15.000 de ani.
Cel mai surprinzător rezultat al studiilor genetice globale este că specia umană este extrem de uniformă. În ciuda ușoarelor diferențe regionale în ceea ce privește culoarea pielii sau a părului, ori forma craniului, diversitatea genetică în rândul a 7,5 miliarde de oameni care trăiesc în lume astăzi este uimitor de mică. De fapt, există mai multă diversitate genetică între două grupuri de cimpanzei care locuiesc pe țărmurile opuse ale unui fluviu din Africa Centrală decât între oamenii care trăiesc în părți opuse ale lumii.
📚Oamenii, Scurtă istorie despre cum am stricat totul, Tom Phillips, editura Trei, 281 pagini
În cei șaptezeci de mii de ani de când strămoșii noștri au plecat din Africa și s-au raspândit pe întreaga planetă, oamenii au ajuns foarte departe: suntem în vârful lanțului trofic, am luat natura în stăpânire, avem civilizație, știință și artă — ce mai, adevărați campioni. Dar adevărul e că drumul n-a fost mereu ușor, iar uneori am reușit s-o dăm magistral în bară. Ba chiar avem suficiente dovezi că specia noastră nu devine mai înțeleaptă cu trecerea timpului: Lucy, prima noastră strămoașă, cade din copac și moare; într-o noapte de beție, armata austriacă se atacă pe ea însăși, pricinuindu-și mari pierderi; Mao concepe un plan de sănătate publică în urma căruia mor zeci de milioane de oameni; superputerea lumii de azi își alege drept președinte un mogul de televiziune…
Împletind istoria, știința, politica și cultura pop, Oamenii oferă o panorama asupra momentelor lipsite de glorie ale speciei noastre și te ajută să-ți amintești că, de fiecare dată când ai călcat strâmb, se putea și mult mai rău.a
Tom Phillips e jurnalist și umorist englez. A studiat arheologie, antropologie, istoria și filosofia știintei la Cambridge University și a fost director editorial la BuzzFeedUK, unde a publicat atât reportaje pe teme serioase, cât și articole umoristice.
Fragmente
Felul în care gândesc oamenii are ceva care ne face speciali. Adică, e evident. Se află chiar în denumirea speciei noastre: Homo Sapiens înseamnă în latină „om înțelept”. Să fim sinceri, modestia nu s-a numărat niciodată printre trăsăturile definitorii ale speciei noastre. Și, în apărarea ego-ului nostru, creierul uman este o mașinărie cu adevărat remarcabilă.
De fapt, mintea noastră dispune de două sisteme separate care ne ajută să evaluăm pericolul unei situații: unul rapid, instinctiv, și altul lent, chibzuit. Problemele încep când cele două sisteme intră în conflict. O parte a creierului spune calm „Am analizat toate dovezile și se pare că opțiunea nr. 1 comportă cele mai mari riscuri”, iar cealaltă strigă „Da, dar opțiunea 2 PARE înfricoșătoare!”.
Începuturile agriculturii au fost și începuturile conceptului distractiv de „distribuție inechitabilă a resurselor”, pe măsură ce au început să apară elite care aveau mult mai multe decât restul lumii și au început să le spună celorlalți ce au de făcut. Există și dovezi care sugerează că membrii societăților non-agrigole mâncau mai mult, munceau mai puțin și e foarte posibil să fi fost mai sănătoși.
📚A Short History of Nearly Everything, Bill Bryson, editura Black Swan, 686 pagini
După cum o spune și titlul, cartea aceasta este o sinteză a tuturor cunoștințelor despre lume și univers. Despre cărțile lui Bill Bryson am scris în numeroase rânduri pe blog, este unul dintre cei mai buni autori contemporani.
Autorul încearcă să răspundă, în rândurile acestei cărți, unora dintre cele mai vechi întrebări ale noastre. Cine suntem și de unde venim? Există viață pe alte planete? Răspunsurile lui sunt inteligente, bine documentate, profunde și uneori amuzante. Cartea se citește precum un thriller care te ține în suspans de la prima și până la ultima pagină. Dacă ești în căutarea unei cărți care să te introducă în lumea științelor exacte, începe cu cartea aceasta. 🙂
Din păcate cartea nu este tradusă la noi, însă am găsit varianta în engleză, pe Cartepedia.
Citește și alte articole despre cărți de popularizare a științei
