Vă recomand 3 jurnale de călătorie care vă vor transpune în lumea largă: două sunt semnate de Bill Bryson, un autor renumit pentru jurnalele sale de călătorie, iar una de către un autor autohton, Marius Chivu.
📚O plimbare în pădure, Bill Bryson
În primul rând această carte este despre perseverență, anduranță, voință și dorința de a ieși din zona de confort. O plimbare în pădure este o carte interesantă din mai multe puncte de vedere. Povestea începe cu decizia pe care o ia Bill Bryson, sătul și exasperat de rutina de zi cu zi: să străbată celebrul traseu Appalachian Trail. Acesta este unul dintre cele mai lungi trasee montane din lume și străbate 14 state pe o distanță de peste 3.400 km, de-a lungul Coastei de Est americane. Bill și prietenul său, Stephen Katz pornesc pe Appalachian Trail din statul Georgia, în sud, și își încheie drumeția în Maine. Deși are parte de hărți prost întocmite, de condiții meteo îngrozitoare și de un coleg de traseu morocănos, Bill face tot ce poate pentru a-și îndeplini țelul.
E un contrast așa ciudat! Când ești pe Appalachian Trail, universul tău e pădurea, infinită și atotcuprinzătoare. E tot ce trăiești zi de zi. În cele din urmă, e tot ce poți să-ți imaginezi. Bineînțeles, ești conștient că undeva dincolo de linia orizontului se află orașe grandioase, fabrici zumzăind de activitate, autostrăzi aglomerate, dar aici, în acest colț de țară, cu copaci cât vezi cu ochii, pădurea e stăpână. (…) Dar, dacă ieși de pe potecă și te duci undeva cu mașina, așa cum am făcut noi, o să-ți dai seama cât de tare te-ai înșelat. Aici, munții și pădurile sunt doar un decor- familiar, cunoscut, apropiat, dar la fel de nesemnificativ și de nebăgat în seamă ca și norii care se mișcau cu repeziciune pe deasupra crestelor. Aici viața adevărată curge chiar pe lângă și peste tine: benzinării, magazine Wal-Mart și K-Mart, gogoșerii, centre de închirieri casete video- o procesiune nesfârșită de hidoșenii consumeriste.
Bill Bryson, O plimbare în pădure
📚Însemnări dintr-o țară mare, de Bill Bryson
Cartea este o colecție de eseuri amuzante, ironice iar pe alocuri amare, despre viața din USA, obiceiurile oamenilor care trăiesc acolo și mai tot ce înseamnă America. Indiferent dacă ați văzut țara asta sau nu, dacă vă tentează să o vizitați sau nu, vă asigur că veți surâde sau veți râde de-a binelea. Bill Bryson are un stil spumos, captivant și amuzant de a scrie și știe să facă din orice anecdotă o poveste bună.
Vă spun ceva, dar trebuie să-mi promiteți că nu mai povestiți la nimeni. Nu mult după ce ne-am mutat aici, ne-am invitat vecinii de alături la cină și ei – jur că este adevărat – au venit cu mașina. Am rămas cu gura căscată (țin minte că i-am întrebat dacă la supermarket se duc cu avionul, ceea ce nu a provocat decât priviri goale și ștergerea mentală a numelui meu de pe orice viitoare listă de invitați), dar, de atunci încoace, am înțeles că nu era nimic neobișnuit în faptul că se suiseră în mașină pentru a parcurge cei sub treizeci de metri până la noi. În America zilelor noastre, nimeni nu se mai duce nicăieri pe jos.
Însemnări dintr-o țară mare, de Bill Bryson
📚 Trei săptămâni în Himalaya, Marius Chivu
Dacă ar fi să vorbesc despre această carte punctual, aş descrie cartea așa:
- palpitantă: momentele în care el şi prietenul său, Cătălin, se pierd de porterii lor, Rishi & Rajeeb; când rătăcesc drumul, când stau cu frica deacute mountain sickness (AMS)
- captivantă: descrierile sunt faine și îmi place faptul că nu sunt forţat poetice, nu încearcă ceva de genul ăsta:
Uneori pe cerul amiezii o lună palidă se strecura ca un norișor, pe furiș, fără să se dea în spectacol, ca o actriță căreia încă nu i-a venit încă rândul să urce pe scenă, așa că merge în față în hainele obișnuite pentru a se uita la restul trupei o clipă, dar rămâne retrasă, nedorind să atragă atenția asupra ei. (Proust)
E ceva care mă jenează la genul acesta de descrieri siropoase ale naturii… Marius Chivu în schimb este destul de ‘la obiect’ şi mai ales realist. Paginile în care vorbeşte despre sărăcia şi mizeria din Nepal au forţă, te transportă, te emoţionează, fără să cadă în păcatul de a fi melodramatic.
- amuzantă: Cred că adevăratul test al unui scriitor este calitatea dialogurilor. Pentru mine, în privinţa dialogurilor, it’s make it or break it! Poate fi o carte e faină, cu un subiect incintant, etc., dar dacă dau de dialoguri prost scrise, care nu par adevărate… mă pierde. Dialogurile lui Marius Chivu sunt faine şi amuzante, sunt majoritatea din timpul unor momente relaxante, la fumat, în cinstea zeului Shiva!! (trebuie să citiţi cartea ca să înţelegeţi cum stă treaba cu fumatul în cinstea lui Shiva)
- educativă: sună puţin desuet, dar chiar este o carte educativă şi nu la modul plictisitor. Autorul strecoară diverse informaţii despre Nepal, trekking & multe altele, dar într-un mod natural, presărate de-a lungul poveștii care curge firesc.
Să călătoreşti încontinuu fără intenţia de a ajunge undeva. Ca stil de viaţă.(…) Să cauţi, să afli o poveste, să spui una, să mănânci aici, să dormi dincolo, mereu dinspre ceva înspre altceva, şi drumul să fie însăşi destinaţia în schimbare, să nu ai un loc al tău, pe care să-l posezi şi căruia să îi aparţii, să nu ai datorii şi responsabilităţi, să nu te blochezi în promisiuni, să nu fi legat de nimic în afara propriei indisponibilităţi de a te ataşa de ceva sortit să se schimbe, să se destrame, să dispară; să fii tu cel care controlează schimbarea, să exişti în această perpetuă trecere şi sosire, întotdeauna înspre tot, pasagerul mobil al lumii, mereu altundeva, altcândva, altcineva pentru cei care nu te vor revedea, nu te vor face al lor, mereu străin, nou, interesant şi indiferent, deci inepuizabil şi dorit, mereu proaspăt în ciuda vechimii, să nu te (re)cunoască nimeni, doar tu să-i întâlneşti pe toţi…
Marius Chivu, Trei săptămâni în Himalaya
Voi ce jurnale de călătorie ați mai citit în ultima vreme?
