Mi-a plăcut mult un articol din Dilema despre Nina Cassian- un fragment din prefața lui Marius Chivu la volumul Dans, Nina Cassian, aflat în curs de apariție la Editura Casa Radio.  Mi-am adus aminte de ea; nu am mai postat de ceva vreme poezii pe blog, iar Bucurie, poezia de astăzi, se potrivește perfect cu starea de bine pe care o am toamna asta. Plecată din România comunistă în 1985, Nina Cassian (...) avea să devină singura poetă de origine română care a izbutit să-și facă o carieră literară în exil: poemele sale au apărut în reviste americane precum ”The New Yorker”, ”Atlantic Monthly”, ”New England Review” și ”American Poetry Review”; editura Norton a publicat-o în cadrul seriei ”Selected Works”, o performanță rară pentru poeți est-europeni; în 1994, New York Library

i-a acordat premiul ”Leul literar”, iar la împlinirea vârstei de 80 de ani, Poetry Society of America a sărbătorit-o cu fast.   (Marius Chivu, Dilema veche, nr. 662, 2016) Mă bucur să-mi umplu părul cu voi, frunze de toamnă, să fug prin pădurea nebuna, căzând și râzând, și să-mi zgârii obrazul, în scoicile voastre scorțoase ... Mă bucur să-mplânt  în toamna roșcată strigătul meu adânc, singuratic,  sub bolțile pline de aer uscat, de foșnet de vânt,  să fug, să cad și să râd pe pământul împodobit de galbenul tău sărut cu o mie de buze, toamnă! Nina Cassian, Bucurie