Cine a inventat cel mai cunoscut joc al minţii: jocul de șah

Renumitul om de știință Carl Sagan povestește cum a apărut jocul de șah și este o poveste tare interesantă. Se pare că șahul a fost inventat în vechea Persie, de către un Mare Vizir, principalul sfetnic al regelui.

Dacă îți place șahul, articolul acesta este pentru tine. 🙂

În Miliarde și miliarde, Carl Sagan povestește cum a apărut jocul de șah și istoria este tare interesantă. Șahul a fost inventat în vechea Persie, de către un Mare Vizir, principalul sfetnic al regelui. Foarte ingenios este felul în care vizirul l-a păcălit pe rege să îi plătească o sumă uluitoare drept răsplată pentru inventarea acestui joc.

Cartea este o colecție de eseuri a renumitului om de știință Carl Sagan (cel care a scris Cosmos și a produs renumitul documentar cu același nume). Prin aceste eseuri luminoase, Sagan examinează într-un mod strălucitor problemele arzătoare ale vieții noastre, ale lumii și ale universului ce ne înconjoară. Totodată, cartea abundă în anecdote și istorii pe care acesta le povestește într-un mod atrăgător. M-am oprit asupra unui fragment în care spune istoria apariției jocului de șah. Citiți mai jos, este o poveste tare faină.

Foto: Luisa Ene

Cum a apărut jocul de șah

Așa cum am auzit eu prima oară povestea, ea s-a întâmplat în vechea Persie. Dar putea să fi fost și în India sau în China. Oricum, s-a întâmplat cu mult timp în urmă. Marele vizir, principalul sfetnic al regelui, inventase un joc nou. El se juca cu piese mobile pe o tablă pătrată alcătuită din 64 de pătrățele roșii și negre. Piesa cea mai importantă era regele. Următoarea piesă ca importanță era marele vizir – exact ce ne-am putea aștepta de la un joc inventat de un Mare Vizir. Scopul jocului era capturarea regelui inamic, astfel că în persană jocul a fost numit shah-mat – shah pentru „rege”, shakmat pentru „moarte”. Moartea regelui. În rusă, el încă mai este numit shakmat, poate ca vestigiu al unui sentiment revoluționar. Chiar și în engleză (și în română) există un ecou al acestui nume – mișcarea finală se numește „șah-mat”. Este vorba, bineînțeles, de jocul de șah. Cu trecerea timpului, piesele, mișcările lor și regulile jocului au evoluat; de exemplu, nu mai există un mare vizir, el s-a transformat într-o regină cu puteri încă și mai formidabile. De ce s-ar delecta un rege cu un joc numit „moarte regelui” rămâne un mister. Dar. așa spune povestea, el a fost atît de încântat, încât l-a întrebat pe marele vizir ce răsplată își dorește pentru o invenție atât de minunată. Marele Vizr avea răspunsul pregătit: el este un om modest, i-a spus șahului, și nu dorește decât o răsplată modestă. Arătând spre cele opt coloane și opt linii de pătrățele de pe tabla pe care o născocise, a cerut să i se dea un singur bob de grâu pentru primul pătrățel, de două ori pe atât pentru al doilea pătrățel, încă de două ori pe atât pentru al treilea, și așa mai departe, până când fiecare pătrățel va avea porția sa de grâu. Nu, a protestat Regele, aceasta este o răsplată prea neînsemnată pentru o invenție atât de importantă. El i-a oferit bijuterii, dansatoare, palate. Dar Marele Vizir, coborând privirea, le-a refuzat pe toate. Nu râvnea decât la acele grămăjoare de grâu. Astfel că, mirându-se pe ascuns de umilința și de cumpătarea sfetnicului său, regele a consimțit.

Dar când șeful grânarelor regale a început să numere boabele, regele a avut o surpriză neplăcută. La început, numărul boabelor era foarte mic: 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024…., dar pe măsură ce se apropie al 64-lea pătrățel, numărul lor devine colosal, uluitor. De fapt, este vorba de aproape 18,5 cvilioane. Ce s-a întâmplat după aceea nu ni se mai spune. Dacă regele, neputând să-ți țină promisiunea, s-a învinovățit singur de neglijență în studiul aritmeticii și i-a predat vizirului regatul, sau dacă acesta din urmă a avut parte de tribulațiile unui joc nou, numit vizirmat, nu avem de unde să știm.

Povestea tablei de șah persane s-ar putea să fie doar o fabulă. Dar vechii perși și indieni au fost străluciți deschizători de drumuri în matematică și au înțeles ce numere enorme rezultă prin dublări repetate.

*fragment din Miliarde și miliarde, Carl Sagan

foto: Luisa Ene

Comments

comments

Have your say