Despre Allan Percy am scris în numeroase rânduri pe blog; este un autor pe care l-am descoperit în urmă cu un an și de atunci citesc constant titlurile semnate de el.
Îmi place mult abordarea sa: pleacă de la un autor și operele sale (Platon, Shakespeare, Oscar Wilde, Einstein, Nietzsche etc.) și extrage cele mai importante învățături de la ei, aplicabile în viața de zi cu zi. Abordarea sa pragmatică și felul coerent în care expune ideile unor mari personalități fac din cărțile sale adevărate volume de dezvoltare personală, concise și ușor de parcurs.
Allan Percy este scriitor prolific, traducător, eseist, muzician și totodată expert în coaching și în tehnici de îndrumare personală.
Allan Percy mai este cunoscut și sub pseudonimul Francesc Miralles, sub acest nume publicând de-a lungul timpului o mulțime de lucrări de ficțiune și nonficțiune – printre care Cel mai frumos loc din lume e chiar aici, scris împreună cu Care Santos și IKIGAI. Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită.
Dieta spirituală este un ghid practic care ne ajută să eliminăm obiceiurile responsabile de scăderea calității vieții. Cele mai frecvente 24 de cauze ale nefericirii sunt supuse unei analize obiective și clare, într-un program de „dietă” în care scopul este să le înlăturăm treptat, una câte una.
Fragmente
Kilogramele în plus nu sunt cauza principală a nefericirii umane; există alte greutăți, mult mai toxice, de care ar trebui să ne eliberăm pentru a merge ușor și a-i da vieții noastre „silueta” pe care o merită.
Îngrijorarea este un mod excelent de a nu ne ocupa de treburi și, în timp ce ne batem capul cu ce am putea face, cu ceea ce ceilalți nu au făcut sau s-ar fi putut întâmpla, toate probleme noastre rămân într-o stare de paralizie care ne împiedică să luăm decizii și să ne punem în mișcare.
Stresul nu este ceva ce ni se întâmplă, ci ceva ce dezvoltăm din interiorul nostru, prin propriul mod de a gândi. Din interior spre exterior, fiecare decide ce este și ce nu este stresant.
Omul nobil păstrează o atitudine fermă și nu schimbă direcția atunci când vrea să obțină ceva.
Succesul personal nu se determină comparându-ne cu alții, ci comparându-ne reușitele cu capacitățile noastre. O persoană este „numărul 1” când face cel mai bun lucru cu ceea ce dispune zilnic.
Felul în care omul își acceptă destinul și întreaga suferință pe care o poartă cu sine, modul în care își poartă crucea îi deschid multe oportunități – chiar și în cele mai dificile circumstanțe – pentru a da vieții sale un sens mai profund.
Reziliența trebuie înțeleasă ca fiind arta de a metamorfoza durerea pentru a o înzestra cu sens; este capacitatea de a fi fericit chiar și când ai răni în suflet. De fapt, magnitutidea acelei răni este mai puțin importantă. Există persoane care se simt distruse de situații care, conform părerii generale, nu sunt traumatice și altele care trec cu succes probe dure.
Cea mai rea parte din amânarea activităților pe care știm că trebuie să le realizăm este lipsa de încredere pe care ne-o produce. Cu cât ne dezamăgim mai mult pe noi înșine, cu atât mai puțin credit ne dăm. Adică, pentru că nu îndeplinim ceea ce ne-am propus, în final renunțăm să ne încredem în puterea voinței noastre și în capacitatea noastră de a înainta cu planurile pe care le avem.
Nu este cazul să confundăm acceptarea cu resemnarea. Acceptarea lucrurilor așa cum sunt, din contră, cere o extraordinară putere și motivație – în special în cazul în care nu ne plac – și o dispoziție de a lucra înțelept și eficient, cum putem mai bine, în circumstanțele în care ne găsim și cu resursele – atât interioare cât și exterioare – de care dispunem, pentru a alina, vindeca, reorienta și schimba lucrurile pe care le putem schimba.
În viața cotidiană, dorim să găsim soluții rapide și triumfuri imediate, fără a înțelege că succesul este pur și simplu rezultatul unei creșteri interioare care cere timp.
