Louise Labé, I Flee The City, Temples, And Each Place

Sandro Botticelli - Simonetta Vespucci as nymph. 2jpg

Louise Labé

I Flee The City, Temples, And Each Place, este unul dintre poemele mele preferate, iar pe Louise Labé o iubesc. Dar cine era de fapt Louise?

Louise Labé era descrisă ca fiind fiinţa cea mai desăvârşită a Renaşterii, poezia cea mai subtilă şi sălbăticia cea mai radicală. Mânuia spada şi se deghiza în bărbat pentru a participa la turniruri. A luat parte şi la asediul din Perpignan, la asaltul zidurilor, căţărându-se pe metereze. După care îşi ascuţea frumos, cât mai fin pana de gâscă şi scria sonete care întrec toată poezia timpului său. Straşnică femeie!

Există portrete de-ale ei, cum este cel de mai sus, iar despre ea se spunea în timpul ei că era frumoasă strună.

 I flee the city, temples, and each place
where you took pleasure in your own lament,
where you used every forceful argument
to make me yield what I could not replace.
Games, masques, tournaments bore me and I sigh
and I dream no beauty that is not of you.
And so I try to kill my passion too,
forcing another image to my eye,
hoping to break away from tender thought.
Deep in the woods I found a lonely trail,
and after wandering in a maze I sought
to put you wholly out of mind. I fail.
Only outside my body can I live
or else in exile like a fugitive.

Comments

comments

Have your say