Cei de la editura Curtea Veche au o mulțime de noutăți interesante vara aceasta, iar în acest articol vorbesc despre 3 titluri care mi-au atras atenția.
Cântecele iubirii, Rumi
Vorbesc rar despre volume de poezii pe blog, însă acest volum chiar mi-a atras atenția. Îmi place poezia, deși am ajuns să citesc mai rar decât citeam în adolescență. Cred că este adevărat ceea ce spunea T.S. Eliot, anume că poezia este o incursiune în lumea inarticulatului. De aceea, voi lăsa câteva dintre versurile mele preferate de la Rumi să vorbească în locul meu, și să exprime inarticulatul.
De intrigile acestei lumi în devenire nu-ți fie teamă!/ De ceea ce ți se întâmplă, oricum ți-ar fi norocul, nu te-nspăimânta./ Ia cât mai mult din această singură gură de aer care se numește viață./ Nu te gândi la ceea ce a trecut, iar de viitor nu-ți fie frică.
O, iubire, schimbă firea acestor oameni acriți!/ O coloană vertebrală a lumii, arată îndurare față de cei ce caută frumusețea.
Cântecele iubirii, Rumi
Happy, Nicola Barker
H(a)ppy, în ciuda titlului, nu prezintă o viziune optimistă a viitorului. Cartea este o poveste distopică, postapocaliptică, situată într-un viitor foarte îndepărtat. Un viitor în care marile dileme ale umanității par a fi în sfârșit soluționate pentru totdeauna. În care oamenii, așa cum o arată titlul, sunt fericiți. Sau așa pare.
Pe mine m-a atras cartea asta pentru că iubesc acest gen, plus că mi se pare că are aerul cărții lui Huxley, Minunata lume nouă. Carte care rămâne una dintre preferatele mele.
Când pielea ta e în joc, Nassim Taleb
Despre Nassim Taleb am scris în nenumărate rânduri pe blog, îl consider unul dintre cei mai de seamă gânditori contemporani. Acesta și-a asumat riscuri timp de 21 de ani, după care s-a dedicat cercetării problemelor filozofice, matematice și în special a problemelor practice care implică probabilități. Trecând prin cam toată istoria omenirii, citând cu fler atât din Părinții Bisericii, cât și din Nietzsche și Popper, Taleb ne arată că asumarea riscurilor și implicarea curajoasă în viața de zi cu zi, dar și în probleme care depășesc sfera propriei locuințe sau a interesului propriu, sunt atribute esențiale ale eroilor și, în general, ale tuturor celor care și-au găsit sensul vieții.
Într-un stil cât se poate de limpede și iconoclast, ca întotdeauna, Taleb cheamă la duel credințe și preconcepții dintre cele mai bine păzite și devenite astăzi normă – de la intervenționismul militar în numele restabilirii păcii, până la modul în care se fac investițiile financiare sau felul în care se propagă anumite credințe religioase. În orice situație discutată, criteriul infailibil după care putem judeca autenticitatea, virtutea, dorința de a face bine, probitatea științifică sau adevărata devoțiune religioasă este disponibilitatea celui implicat de a-și pune pielea în joc. Cine nu o face e ori șarlatan, ori, de-a dreptul, un nenorocit laș cu sânge rece.
