O actriță din Downton Abbey a scris un thriller genial

foto: Luisa Ene

Câteodată, alegerile pe care le facem au o frumusețe desăvârșită.

Acestea nu sunt cuvintele mele, ci sunt cuvintele personajului principal din cartea Ceva în apă, dar socotesc că exprimă perfect ceea ce simt eu în legătură cu această carte: câteodată alegerile de lectură au o frumusețe desăvârșită. Ca în cazul acestei cărți, de la care nu aveam mari așteptări, dar m-a surprins în cel mai plăcut mod.

Este prima carte publicată de Catherine Steadman, actrița londoneză care o interpretează pe Mabel Foyle în celebrul serial Downton Abbey și a devenit deja un bestseller internațional.

Catherine Steadman în rolul lui Downton Abbey

Dacă ar trebui să iei o singură decizie care să-ți schimbe viața, ai face-o?

Erin este o realizatoare de filme documentare pe cale să dea lovitura. Mark este un investitor bancar arătos, cu planuri mari. Cei doi pleacă în luna de miere pe insula tropicală Bora Bora, unde se bucură de soare, de plajă și unul de celălalt. Dar când fac scuba diving în marea cristalină, găsesc ceva în apă…

Pot visele să devină coșmaruri?

Deodată, cuplul are de luat o hotărâre periculoasă: să spună adevărul sau să păstreze secretul. Până la urmă, doar ei știu, deci ce rău ar face? Decizia lor declanșează, însă, evenimente devastatoare.

foto: Luisa Ene

Fragmente

Orice lucru prost făcut are trei cauze: lipsa timpului; lipsa inițiativei; lipsa interesului.

E ceva atât de trist în privința obiectelor abandonate, nu-i așa? Au un aer dezolant, însă sunt cumva frumoase.

Și mă gândesc cu sinceritate că mă aflu în acel punct magic din viața mea în care toate planurile pe care le-am început în jurul vârstei de douăzeci de ani capătă un sens final, toate la unison, ca și cum aș fi orchestrat în mod deliberat să se întâmple așa, deși nu-mi aduc aminte să o fi făcut conștient. Bănuiesc că așa se întâmplă în viață – ai parte de mult nimic și apoi de toate dintr-o dată.

Simt că oamenii pun prea mult accent pe locul de unde provenim în loc să-i intereseze mai mult direcția spre care ne îndreptăm.

Noi, oamenii, avem o capacitate uimitoare de adaptare, nu? Asemenea plantelor, creștem ca să ne potrivim ghivecelor noastre. Însă, mai mult decât atât, ne putem alege propriile ghivece. Bănuiesc că depinde de cât de departe ești dispus să mergi, nu? (…) Câteodată, alegerile pe care le facem au o frumusețe desăvârșită.

Comments

comments

Have your say