Prea multe filme, prea puţină literatură

Imagine

Contrar aşteptărilor, în postarea aceasta nu o să fac apologia cititului versus vizionat filme, ci, dimpotrivă, titlul reflectă realitatea mea din ultima vreme.

În ultima vreme m-am apucat de filme. Trag de 2 săptămâni de Versetele satanice (S. Rushdie) din care mai am 200 de pagini, doamne-ajută!

Dar să vă spun ce am văzut: A Beautiful Mind (este superb), am ‘re’văzut The Reader (speechless), Helix (serial SF, apocaliptic, exact cum îmi place mie). Ştiam eu că filmele dăunează, de-asta nu mă uitam. De exemplu, acum dupa ce am revăzut (şi plâns la) The Reader mi-am reconfigurat bărbatul perfect. Vreau să fie exact ca în The Reader: să citească (prefer totuşi să fie trecut de 30, deci nu e chiar exact) şi să-mi citească, preferabil într-o cadă pe stil vechi. Prin urmare, filmele sunt de vină pentru aşteptările mele nerealiste de la bărbaţi ! :))

În afară de Versetele satanice, care nu se pune în calcul, pentru că v-am spus, am lungit-o de 2 săptămâni, ceea ce, să fim serioşi, nu-i citit, am abandonat ficţiunea şi m-am îndreptat către colecţii de eseuri (psihologie în special). Se citesc uşor, oriunde, oricând, nu mă obosesc cu descrieri lungi şi sunt şi utile. Prin urmare, am descoperit-o pe Aurora Liiceanu, de care mi-a spus o prietenă. De Aurora Liiceanu nu cred că mă voi plictisi vreodată şi v-o recomand cu căldură, mai ales dacă sunteţi femei între 20-35 de ani cu debusolări legate de existenţa sau inexistenţa unei relaţii, familii, carieră.

Am făcut aşa un semi-maraton printre cărţile ei şi am citit până acum: Care pe care- Femei şi bărbaţi (cu Alice Nastase), Dincolo de bine, dincoace de rău (cu Alice Nastase), Prin perdea, La taifas.

Imagine

Îmi place că îşi începe fiecare eseu cu un citat, ceea ce e bine, te mai trimite, fie că vrei, fie că nu vrei, la alte cărţi. Unul care mi-a plăcut în mod deosebit, aici:

Imagine

Aş cataloga felul ei de a scrie ca ‘words of wisdom’. Femeia chiar toacă şi analizează cam toate problemele cu care se confruntă sexul frumos în ziua de astăzi: singurătate, teama de abandon, sexism, carieră versus familie, sex şi aşa mai departe. Cu cărţile ei e exact aşa cum a spus C.S. Lewis: We read to know we are not alone. Te regăseşti usor în scrisul ei, îţi pune pe tapet toate problemele şi te face să te simţi cumva bine: nu eşti singura care se confruntă cu diverse probleme, mai mult sau mai puţin existenţiale. Mai gândeşte, mai simte cineva ca tine.

Lecţia de psihologie începe şi se termină cu Aurora Liiceanu. Ea este însă departe de imaginea psihologului rece şi neutru, pregătit să-ţi ofere o reţetă combinată de medicamente şi tabele în care ai îndesat percepţii şi sentimente după manual. Este un om cald, cu multe răspunsuri la fel de dilematice ca şi întrebările tale, dar care îţi oferă o şansă în plus: aceea de a te privi cu mai multă obiectivitate şi mai puţină indulgenţă.

Este ceva extraordinar să poţi scrie în aşa fel încât să inspiri oamenii care te citesc şi ea reuşeşte.

Vă las cu câteva citate, din cărţile de care v-am vorbit.

Există atâtea iubiri câţi oameni sunt sau vor fi şi chiar mai mult, atâtea iubiri cât de multe versiuni ale noastre există, în timpi diferiţi.

Unele femei au fost “furate”, exploatate de bărbaţi, altele nu s-au lăsat, ci au creat simbioze creative. Sonia şi Robert Delaunay îşi pierdeau nopţile plimbându-se excitaţi de pasiunea pentru artă.

Şi mi-am pârlit inima într-o poveste în care înflăcărarea era, nedrept şi dureros, mai mult a mea.

Există iubiri primitoare şi iubiri capcană. Există iubiri otrăvite, splendide precum ciupercile cu pălărie roşie, dar care ucid cu aceeaşi neiertătoare iuţeală. Există şi iubiri-iluzii, pe care le cauţi şi le inventezi cu tot dinadinsul atunci când ţi-e cumplit de foame să te-ndrăgosteşti.

Pentru unii bărbaţi mi-am desluşit trăirile mai întâi în vis, şi-abia apoi în lumina de veghe. Am adomit senină şi m-am trezit chircită de chinurile dragostei, care-mi dăduseră, până atunci târcoale fără să le pot înţelege. Şi mult după ce povestea s-a-ncheiat, am continuat să-i iubesc cu tot sufletul în vis, pe tărâmul unde nu există ranchiună, nici trădare, nici moarte.

 

Comments

comments

5 comments

  1. Giulia - June 24, 2014 6:47 pm

    de cand m-am mutat in irlanda nu prea am mai citit, rusine mie. in ultima perioada m-am indragostit de John Green si acum citesc `will Grayson, Will Grayson`, este ultima pe care o citesc din toate pe care le-a scris. Si am mai cumparat 2 acum 2 zile de Jonas Jonasson

    Reply
  2. Giulia - June 24, 2014 6:49 pm

    de cand m-am mutat in irlanda nu prea am mai citit, rusine mie. in ultima perioada m-am indragostit de John Green si acum citesc `will Grayson, Will Grayson`, este ultima pe care o citesc din toate pe care le-a scris. Si am mai cumparat 2 acum 2 zile de Jonas Jonasson si am auzit ca autorul e foarte bun

    Reply
    • elizees - June 24, 2014 7:40 pm

      O sa caut si eu Jonas Jonasson. Cat despre John Green, love it, am citit Looking For Alaska si The Fault In Our Stars, genial.

      Te mai astept pe blog! 🙂

      Reply
  3. Eni - January 15, 2015 11:36 am

    Of, of, cum poate strica un film o carte buna 🙂 Te rog, nu te uita la The Reader, citeste romanul! E unul dintre preferatii mei, am avut sansa sa il citesc pe Bernhard Schlink (inainte nici nu auzisem de autor) din facultate iar romanul asta m-a fascinat. L-as tot reciti 🙂

    Reply
    • Luisa Ene - January 15, 2015 5:25 pm

      Gata, este pe lista de TO READ! 🙂 Multumesc pentru sugestie si te mai astept si cu alte pareri. 🙂

      Reply

Have your say