O poveste despre libertate într-un regim autoritar: Rock sub seceră și ciocan

Nu trebuie să facem nicio diferență între muzica clasică, muzica ușoară, muzica populară sau jazz. Orice muzică poate fi bună sau proastă- și atât. 

Richard Oschanitzky, citat în Rock sub seceră și ciocan

foto: Luisa Ene

Ar trebui să citești Rock sub seceră și ciocan dacă:

  • ești pasionat de rock sau de muzică, în general
  • te interesează cum trăia lumea în perioada comunistă

Mărturiile legate de cenzura din perioada comunistă sunt sarea și piperul cărții. Pentru persoanele care nu au trăit vremurile acelea, poveștile astea par desprinse din 1984, Orwell, sau poate din Minunata lume nouă, a lui Huxley. Din acest punct de vedere, Rock sub seceră și ciocan este un izvor de informații prețioase despre regimul comunist și cenzură, despre oamenii care activau în domeniul muzical în acea perioadă și cum reușeau să facă sau să difuzeze muzică, în ciuda faptului că autoritatea îi reducea, în multe cazuri, la tăcere. Sunt povestite nenumărate incidente ale vremii, precum cel de la concertul Rolling Stones din Varșovia:

Până spre mijlocul deceniului șapte, schimburile culturale dintre Est și Vest au fost inexistente, iar apoi, când lucrurile s-au mai destins, prezența unor formații occidentale în țările comuniste a provocat numeroase incidente. Un exemplu în acest sens ar fi concertul susținut de formația Rolling Stones în Varșovia, unde Mick Jagger, sesizând că în Sala Congreselor se află doar odraslele liderilor comuniști, în timp ce în afara sălii se aflau adevărații fani ai trupei, a întrerupt concertul și a solicitat evacuarea sălii și permiterea accesului celor de afară.

Unele evocări, cum sunt cele despre emisiunile de radio sau TV din acea perioadă frizează absurdul și te fac să apreciezi că trăim vremuri în care ne putem exprima liber.

Majoritatea emisiunilor înfierau „putreziciunea capitalistă”. Astfel, aflam „cum se îmbată occidentalii cu Coca Cola” sau „de ce este cibernetica drogul omenirii?”. Obsedanta și omniprezenta muzică patriotică, prelucrările folclorice festiviste, fără nicio legătură cu folclorul autentic, precum și șlagărele mobilizatoare dominau conținutul programelor muzicale.

Sub lozinca „promovarea culturii în rândul maselor”, pentru a exclude posibilitatea ascultării programelor de radio occidentale, autoritățile inventaseră „banda Est”, astfel că aparatele de radio produse în România erau concepute special cu „unde lungi” și „unde medii”, pe care emiteau posturile de radio autohtone și pe cele din țările prietene din lagărul socialist, iar doar cele dotate și cu „unde scurte” transmiteau și programele posturilor de radio occidentale, dar acestea erau bruiate din belșug de sisteme specializate pentru astfel de operațiuni.

Lucrurile s-au apropiat de „absurdistan” în scurta perioadă în care la radio se traduceau și numele formațiilor străine. Astfel că la „ceas târziu”, atunci când mai primeau spațiu de emisie acei redactori care difuzau muzică rock, ascultai formații precum Emerson, Lacul și palmierul (Emerson Lake & Palmer), Pietrele rostogolitoare (The Rolling Stones) sau Scarabeii (The Beatles). 

Pentru ca o formație să apară la televiziune sau într-un concert mai important era obligatoriu ca „băieții” să fie tunși, să nu se „bâțâie”, și să fie îmbrăcați decent, în „uniforma trupei”, în cămăși populare sau în costum și cămașă cu cravată. Nu erau permise tricourile și blugii, expresii ale cosmopolitismului burghez. 

În Rock sub seceră și ciocan, Nelu Stratone analizează detaliat fenomenul rock în perioada comunistă, între 1961 și 1989. Vei găsi în această carte în primul rând o poveste despre libertate într-un regim autoritar care a încercat să sufoce cu orice prilej și prin orice mijloace exprimarea ei, vei zâmbi cel mai probabil la ingeniozitatea și creativitatea cu care au depășit barierele vremii de-atunci, vei ofta la abuzurile și deciziile nedrepte ale sistemului, regretând câte lucruri extraordinare s-au pierdut prin cenzură și interziceri, nu în ultimul rând vei cunoaște istoria celor mai cunoscute formații și a celor mai cunoscuți artiști care au marcat cultura noastră muzicală și pe care nu avem dreptul să-i uităm sau să nu le spunem mai departe „pățaniile”, dacă nu pentru memoria noastră colectivă, măcar pentru identitatea fiecăruia dintre noi.

Lista proiectelor rock de care este legat numele autorului, Nelu Stratone, poate ocupa nenumărate pagini. Este considerat „personalitate rock” în Dicționarul Rock, Pop, Folk, este inclus în enciclopedia personalităților din România de Hubner Who’s Who, una peste alta, este probabil cel mai în măsură autor de la ora actuală care să prezinte istoricul unei perioade de muzică rock, în special de la noi din țară. Începând cu 1992, s-a dedicat activității de redactor muzical, realizând emisiuni muzicale specializate și având la activ peste 3000 de ore ”on air”, dar și scriind zeci de articole cu tematică muzicală.

Mi-a plăcut mult cartea și recomandarea mea este să nu vă lăsați „înșelați” de titlu: cartea asta nu este doar despre rock: este despre oameni și atitudini, despre muzică în general, despre valori și curajul de a lupta pentru ele. Rock sub seceră și ciocan se poate achiziționa de pe site-ul Hyperliteratura, de aici.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *