În urmă cu aproximativ 200 de ani, pe 27 decembrie 1831, tânărul naturalist Charles Darwin părăsea portul Plymouth la bordul corabiei Beagle. În următorii cinci ani, Darwin a cercetat plante și animale de pe cuprinsul lumii, adunând o serie de dovezi ce vor culmina într-una dintre cele mai mari descoperiri din istoria omenirii: teoria evoluției prin selecție naturală.
În cartea Originea speciilor, apărută după 28 de ani de la călătoria sa, în 1859, Darwin prezintă descoperirea sa epocală, care avea să schimbe pentru totdeauna felul în care oamenii se văd pe ei înșiși și lumea în care trăiesc. Aici, el demonstrează într-un mod convingător realitatea evoluției, și anume faptul că nu este posibil ca animalele și plantele existente să fi apărut în mod separat, ci trebuie să se fi transformat treptat din strămoși comuni. Această carte nu numai că a lansat știința biologiei moderne, ci totodată a influențat întreaga gândire literară, filosofică și religioasă. Darwin este considerat una dintre cele mai influente persoane din istorie.
Lăsând la o parte contribuția sa în domeniul științei, citind o carte în care este descrisă viața sa personală, am aflat multe detalii interesante despre viața sa personală. În The Moral Animal, Why We Are The Way We Are, The New Science of Evolutionary Psychology, autorul, Robert Wright, pornește de la teoria darwinistă și explică felul în care a evoluat psihicul uman, de la origini și până în prezent. Explică evoluția psihicului uman într-un mod captivant, povestind viața celui care a inventat teoria evoluției, Darwin, apoi analizând mecanismele psihice care au acționat în diverse momente importante ale vieții lui. Am aflat o mulțime de lucruri fascinante despre viața lui Darwin, dar cel mai mult mi-a plăcut metoda prin care acesta a luat decizia de a se căsători. A făcut-o într-un mod rațional, cu liste pro și contra căsătorie, și cred că din mecanismul său de gândire, notat în jurnalele sale, putem trage învățături aplicabile și în ziua de azi.
In a remarkable deliberative memorandum, apparently composed around July of 1838, Darwin decided the matter of marriage in the abstract. The document has two columns, one labeled Marry, one labeled Not Marry, and above them, circled, are the words This is the Question. On the pro-marriage side of the equation were children – constant companion (&friend in old age); home and someone to take care of the house; charms of music and female chit chat – but terrible loss of time.
This issue, the infringement of marriage on his work time, was addressed at a greater length in the appropriate, Not Marry column. Not marrying, he wrote, would preserve freedom to go where I like – not forced to visit relatives, to have the expense and anxiety of children, loss of time. Cannot read in the evenings, less money for books. (…)
Yet the pro-marriage forces carried the day, with this train of thought at the end of the Marry column: My God, it is intolerable to think of spending one’s whole life, like a neuter bee, working, working & nothing after all. Non, won’t do. Marry – Marry – QED.
The Moral Animal, Why We Are The Way We Are, The New Science of Evolutionary Psychology, Robert Wright
Biografii lui Darwin l-au considerat prea rece și detașat, având în vedere că analiza astfel o decizie care ține de împlinirea sufletească și iubire. Și poate că așa este. Însă când analizăm atitudinea lui, trebuie să luăm în considerare faptul că Darwin a fost un tată și un soț iubitor pentru mai bine de jumătate de secol. Dovadă stau scrisorile minunate de dragoste, adresate soției sale, Emma, dar și mărturiile copiilor săi, care îl descriu ca pe un tată cald, atent și iubitor.
Cred că în loc să ne grăbim să tragem concluzia că Darwin era un om rece, mai degrabă putem trage câteva lecții utile legate de căsătorie și monogamie: decide întâi, într-un mod rațional, dacă viața de om căsătorit este pentru tine; dacă da, găsește pe cineva care, într-un mod practic, se potrivește cu nevoile și așteptările tale; abia apoi, căsătorește-te.
Monogamia nu este, de fapt, ceva natural pentru specia umană. De aceea, decizia de te căsători, nu trebuie luată la modul romanțat de filmele de la Hollywood, ci într-un mod rațional, pentru că o viață alături de cineva presupune muncă și o alegere constantă de a sta lângă o persoană, indiferent de obstacole. Îndrăgosteala de la început dispare destul de rapid, iar ca o căsătorie să reziste o viață întreagă, ai nevoie de lucruri practice, precum compatibilitate, valori comune, respect etc. Cum spunea și celebrul filozof John Stuart Mill, luând această decizie în mod practic, ceva demn de eticheta „iubire” chiar poate dura o viață întreagă. În lucrarea sa de referință, Despre libertate, acesta spunea:
Majoritatea persoanelor au o capacitate moderată de a iubi. Ei se așteaptă de la căsătorie să primească un grad mai mare de fericire decât au avut până atunci, în viața lor. Când aceste așteptări nu sunt îndeplinite, se gândesc că nu au întâlnit persoana potrivită și renunță. Însă dacă ar rămâne uniți, sentimentul dezamăgirii va dispărea, și își vor petrece viața de cuplu cu cel puțin la fel de multă fericire pe care ar găsi-o cu altcineva, în alt cuplu, iar asta fără a trece prin repetate relații și experiențe eșuate.
Îmi place tare mult felul acesta de a gândi, pentru că, în definitiv, decizia de a-ți petrece viața alături de cineva este una dintre cele mai importante decizii a vieții. Și nu ar trebui luată sub impulsul unei îndrăgosteli de moment, ci după o analiză atentă a caracterului și valorilor persoanei de lângă tine.
