Ce cărți poți să citești când simți că problemele te depășesc, că viața e nedreaptă cu tine? Câteva recomandări aici.
De fiecare dată când am o zi proastă, îmi caut alinarea în literatură. Și nu sunt singura. Există o întreagă industrie care se ocupă cu treaba asta, biblioterapia. Pe vremuri, biblioterapia era încadrată mai mult într-un context medical și se baza pe cărți de self-help. Literatura este o unealtă utilă în viața noastră, iar în acest articol vă recomand câteva cărți care vă vor ridica moralul. Catherine se gândea că viața ei seamănă cu o după-amiază de duminică nesfârșită, plictisitoare, plină de speranțe nedefinite, de regrete vagi, în care amărăciunea dominantă te împiedică să te bucuri de puținul rămas de savurat. Éric-Emmanuel Schmitt, Concert în memoria unui înger Catherine, personajul lui Éric-Emmanuel Schmitt nu e singura care are zile proaste. Sau depresii. Toți trecem prin asta la un moment dat. Ceea ce ne diferențiază pe unii de alții este felul în care reacționăm la durere. Ce facem? Plângem pe umerii prietenilor, ne victimizăm? Ne resemnăm? Sau căutăm metode de a ieși dintr-o pasă proastă? De fiecare dată când am o zi proastă, îmi caut alinarea în literatură. Și nu sunt singura. Există o întreagă industrie care se ocupă cu treaba asta, biblioterapia.
Există o schemă care circulă pe internet și exprimă perfect ce putem învăța din cărți și aplica în viața de zi cu zi. Lucrurile se rezolvă în final, iar dacă nu, există probabil o continuare. E bine să fii diferit. Fii ciudat. Fii complex. Când lucrurile merg prost, rezistă. Este doar o răsturnare de situație. Cele mai bune personaje au defecte. Nu ești o persoană ratată doar pentru că nu ești perfect, sau pentru că nu te aliniezi standardelor impuse de societate. Cel mai bun exemplu de om pe care cititul l-a scos din mizerie, sărăcie, depresie și singurătate este Giovani Papinni. Începutul celebrului său roman, Un om sfârșit, descrie întâlnirea sa cu literatura, ca pe o întâlnire cu destinul. M-a salvat din această singurătate sumbră setea de a ști. De când am cucerit,…
Cititul îți deschide porți către alte posibilități. Cu cât citim mai mult, cu atât ne apropiem mai mult de o variantă mai bună a noastră. Însă pentru a trage cât mai multe foloase de pe urma lecturii, trebuie să citim în mod inteligent.
Pentru că toată viața am fost un șoarece de bibliotecă, am căutat mereu să îmi îmbunătățesc modul de a citi și să extrag cât mai multe cunoștințe folositoare de pe urma lecturii. O mică listă cu trucurile pe care le folosesc eu și ceea ce am învățat despre citit într-o viață de cititoare. Ia notițe Cred că cel mai important lucru atunci când citești este să iei notițe, dacă nu vrei să treci ca gâsca prin apă printr-o carte. Ideile principale și lucrurile importante dintr-o carte/articol le reținem pe termen scurt; dacă nu ne notăm ceea ce am învățat din cartea respectivă, nu ne alegem cu nimic pe termen lung. Există mai multe moduri de a lua notițe: unii preferă să sublinieze pe carte, să își noteze pe telefon, să pozeze anumite pagini. Eu, de exemplu, îndoi colțurile cărților unde am găsit o idee interesantă, apoi transcriu ceea ce mi-a atras atenția într-o agendă. Am două agende: una cu idei care mi-au plăcut sau le consider utile pentru viitor, una pentru citate pe care le voi folosi în postări ulterioare
pe blog. Indiferent cum alegi să îți notezi ideile care te inspiră, important este să le ai pe toate într-un singur loc: fie într-o agendă, fie pe telefon, să știi de unde să le iei. Consultă periodic notele de lectură Nu este de ajuns să îți notezi ideile undeva, dacă apoi uiți de ele. Și cu siguranță vei uita, de aceea este important ca măcar o dată pe lună să consulți notele de lectură. Să treci încă o dată prin ele, să vezi cum le poți aplica în viața de zi cu zi. Cumpără cărțile Nu îmi place să citesc cărți care nu sunt ale mele. În primul rând pentru că eu le îndoi colțurile, îmi mai notez lucruri pe diverse pagini și nu aș putea face asta cu cărțile care nu îmi aparțin. Apoi, vreau să le am, pentru…
5 lecții despre scris din jurnalul lui Mihail Sebastian.
Tot ce am scris ieri (nici 5 pagini) a fost prost. Astăzi simt că va merge și mai greu. Eram săptămâna trecută ca un instrument acordat. Tot ce scriam avea tonul just. Acum mă simt dezacordat. Totul e fals, greoi, neadevărat. Uneori văd lucrurile, le simt, le aud- dar fraza nu mă ajută. Cade plumburie, decolorată, indiferentă. Mihail Sebastian, Jurnal Te-ai gândit vreodată, în timp ce citeai ceva, ce a vrut să spună autorul, cum a ajuns la ideea respectivă, ce a vrut să transmită, sau cât timp i-a luat să scrie o anumită carte? Dacă da, dacă ești curios să descoperi ce se află în spatele cortinelor, cum lucrează la o carte un scriitor consacrat, Jurnalul lui Mihail Sebastian este cartea perfectă pentru tine. Spuneam într-o postare anterioară că însemnările lui Mihail Sebastian despre procesul scrierii sunt aur curat. În jurnalul său, acesta povestește tot, cât scrie pe zi, cum gândește o carte în ansamblul ei, chinurile în legătură cu calitatea scriiturii sale, tehnicile pe care le aplică. Am făcut o selecție cu cele mai importante idei despre scris desprinse
din carte, însă vă recomand să citiți cartea, mai ales dacă lucrați într-un domeniu creativ sau cochetați cu scrisul. Aveți multe de învățat din însemnările sale. Forțează-te să scrii Cel mai des întâlnit sfat și totodată cel mai util este să te apuci de scris. Mulți avem impresia că pentru a scrie trebuie să te lovească inspirația, însă la fel cum pofta vine mâncând și inspirația vine scriind. Pentru a scrie este crucial să te apuci de scris. Editezi după, corectezi, revii asupra unor idei, trebuie doar să te apuci. Zi pierdută în ezitări. Mi-e totdeauna frică să încep. Am recitit ce am scris, am răsfoit de câteva capitolele care o privesc pe Nora- sub pretextul de a o reîntâlni, de a recăpăta tonul care-i convine și, în realitate, pentru că nu aveam curajul să mă pun serios la lucru. (...)…